Oameni efemeri, copaci solitari
prin veacuri...demult adormiţi...
Un gând pentru tine, de azi împletit
cu-n scrum de ţigară din drum...
Şi drumul, şi ploaia, şi parcul
răspund cu un imn funerar...
E frig, e vânt, e pustiu
azi, în parc, în Cişmigiu...
Răsare şi-o lună prin ramuri amare
O lună bolnavă de dor...
Frânează-o maşină în drum
şi-un plânset aud în ecou.
Un plânset, un plânset, un plânset...
E-o toamnă târzie acum...
